Admitere recurs, casarea încheierii recurate, continuarea judecăţii

Recursul este o cale extraordinară de atac, astfel că pe această cale nu se poate solicita casarea unei hotărâri, decât pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. pr. civ.

Câtă vreme absenţa părţii de la judecată s-a produs din cauza unei împrejurări mai presus de voinţa sa, încheierea de suspendare dată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ. este susceptibilă de casare, incidente fiind dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. pr. civ.
(Curtea de Apel Timişoara, Secţia I civilă, Decizia civilă nr. 120/R din 18 martie 2015)

Prin încheierea din 9 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/108/2014 s-a dispus suspendarea, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ., a judecării acţiunii civile formulate de reclamantele societăţi comerciale cu răspundere limitată A şi B, în contradictoriu cu societatea Y. Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere că părţile nu s-au prezentat şi nici nu au cerut judecarea cauzei în lipsă.
Împotriva încheierii, reclamantele au declarat recurs, motivând că lipsa părţilor de la şedinţa de judecată s-a produs din cauza unor evenimente mai presus de voinţa lor. Astfel, avocatului responsabil în cauză i s-a făcut rău după ce a fost soluţionat un alt litigiu aflat pe rolul aceleiaşi instanţe, fiind nevoit să plece de urgenţă la cabinetul medical, fără a putea depune cerere de amânare sau a asigura substituirea în cauză. A fost depusă dovada medicală a celor susţinute, ca motiv de casare a încheierii invocându-se prevederile art. 488 pct. 8 C. pr. civ.
Instanţa a apreciat că, în cauză, nu se identifică niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. pr. civ., situaţia invocată de recurente nefiind de natură a atrage nelegalitatea măsurii suspendării judecăţii dispusă de prima instanţă. Cu toate acestea, absenţa reprezentantului recurentelor la judecată s-a produs din cauza unei împrejurări mai presus de voinţa părţilor, astfel încât nu poate fi reţinută vreo culpă în sarcina acestuia, menţinerea încheierii de suspendare însemnând sancţionarea avocatului pentru faptul că s-a îmbolnăvit subit. În plus, instanţa a mai reţinut că la toate termenele anterioare ale judecăţii, reprezentantul recurentelor a fost prezent.
Aşadar, soluţia de admitere a recursului este impusă de interpretarea în spiritul lor a dispoziţiilor art. 175, art. 176, art. 186, art. 411 alin. (1) pct. 2 şi art. 488 alin. (1) pct. 5 NCPC. Pe cale de consecinţă, în baza art. 496 alin. (2) şi art. 498 alin. (2) NCPC, soluţia legală este aceea de admitere a recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei Tribunalului Arad pentru continuarea judecăţii.