Noul Cod penal a introdus o nouă infracţiune privind apărarea individului împotriva oricărei ingerinţe arbitrare din partea puterii publice sau a altcuiva. În acest mod, legislaţia noastră se pune de acord cu cea europeană, mai precis cu textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, respectiv art. 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului: Orice persoană are[…]
Codul civil creează premisele renunţării în timp la Codul familiei, pentru o mai bună gestionare a legislaţiei. În Titlul al III-lea, “Rudenia”, au fost introduse elemente de noutate care lărgesc sfera subiectelor ce pot fi considerate titulare ale acţiunii în tăgada paternităţii, adică: soţul mamei, mama, tatăl biologic, precum şi copilul în cauză. Plecând de[…]
Beneficiarul ajutorului public judiciar este obligat să achite taxa de timbru, dacă dobândeşte irevocabil bunuri sau drepturi de creanţă cu o valoare de 10 ori mai mare decât ajutorul acordat. (Curtea de Apel Timişoara, Secţia I civilă, Decizia civilă nr. 9 din 15 ianuarie 2015) Prin decizia civilă nr. 87/A din 9 octombrie 2014 a[…]
După modelul francez şi cel canadian, Noul Cod civil reglementează şi la noi – începând cu februarie 2014 – reproducerea umană asistată medical cu terţ donator În cadrul acestei reglementări se stabilesc principiile generale legate de regimul filiaţiei, în situaţia reproducerii umane asistate, răspunderea tatălui copilului şi confidenţialitatea informaţiilor. Un astfel de mod de reproducere[…]
Logodna a revenit în legislaţia civilă, după aproape 60 de ani de absenţă, ca instituţie a dreptului familiei. Ea este definită drept promisiunea reciprocă a două persoane de sexe diferite de a se căsători. Pe langă faptul că încheierea căsătoriei nu este condiţionată în niciun fel de logodna prealabilă, nici căsătoria după logodnă nu este[…]
Prin Capitolul IV din Titlul IV intitulat „Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală“, legiuitorul a introdus în noul Cod de procedură civilă noutăți importante în domeniul litigiilor cu această tematică – sub forma unei norme speciale -, indiferent de conținutul lor, patrimonial sau nepatrimonial, și indiferent de izvorul acestora. Conform art. 977, aceste[…]
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în cererile de împărţeală judiciară nu sunt supuse recursului, indiferent de valoarea litigiului. (Curtea de Apel Timişoara, Secţia I civilă, Decizia civilă nr. 400 din 22 octombrie 2015) Prin decizia civilă nr. 208 din 4 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/290/2013 a fost respins apelul declarat[…]
Au fost adoptate noi reglementări privitoare la împiedicarea obstrucţionării justiţiei pe parcursul unui proces penal, în principal pentru a se bloca scurgerea de informaţii din sistem, provocată de magistraţii şi funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea în gestionarea acestora. Necesitatea introducerii în noul Cod penal a acestei reglementări rezidă, pe de o parte, din realitatea cotidiană,[…]
Cererile prin care se solicită pe cale separată acordarea cheltuielilor de judecată efectuate într-un alt litigiu sunt de competenţa instanţei civile de drept comun, şi nu a celei specializate în soluţionarea litigiilor de fond, ce au determinat efectuarea cheltuielilor de judecată, conform calificării juridice date prin Decizia nr. 19/2013 de instanţa supremă. (Curtea de Apel[…]
Recursul este o cale extraordinară de atac, astfel că pe această cale nu se poate solicita casarea unei hotărâri, decât pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. pr. civ. Câtă vreme absenţa părţii de la judecată s-a produs din cauza unei împrejurări mai presus de voinţa[…]